David copilul soare.

Am mai spus-o sunt profesoară. În fiecare zi la ore mă strădui să le dau valoare elevilor mei, prin ceea ce facem la ore, prin activitățile realizate. Deviza orelor mele este „Părerea voastră contează. Tot ce spuneți este corect, dacă argumentați poziția voastră”, dar asta la este la ore. În Liceul la care lucrez avem un elev în clasa a 3-a cu sindromul Down. David, acesta este prenumele lui este iubit de toți elevii și toți încearcă să-l ajute să-l susțină. Astăzi ieșind de la oră din clasa a11-a, David era pe coridor, și colegul lui nu-l putea convinge să meargă în clasă. Deși trebuia să merg în alt bloc la oră, m-am oprit și am încercat să aflu care este problema, am discutat și fără să observe David încet a pornit spre clasă, în ușă s-a oprit și mi-a zâmbit. Am avut o zi bună, și am înțeles că a te opri si sta puțin de vorbă cu o persoană este benefic nu doar pentru tine ci și pentru el. De altfel sunt în numărul prietenilor lui David, dar totdeauna ne salutam din fugă, sau îl întrebam unde se duce, de unde vine. Azi i-am acordat câteva minute și am discutat despre cei place cel mai mult. Iar aceasta l-a bucurat, pentru că cred eu toți ceilalți îi vorbesc doar de școală, iar acest suflețel are nevoie mai mult de înțelegere. Sunt sigură că ziua de azi nu a fost o zi trăită în zădar.